Regizat, scris şi produs de Anca Damian, “Crulic – drumul spre dincolo” rulează de luna aceasta în sălile de cinema din Polonia, şi este foarte bine primit de public şi de presă. Din primăvară, lungmentrajul de animaţie va fi distribuit şi în Franţa. Recent, filmul a fost proiectat la Carrefour de l’animation – Le Forum des Images, în Paris, şi considerat de presa franceză a fi “o premieră şi magnifică descoperire” a acestui program de cinema, “un film foarte frumos” (toutelaculture.com).
Astfel, publicaţia toutelaculture.com scrie despre filmul Ancăi Damian că este cea de-a treia descoperire a Forum des Images, alături de deja celebrele “Valse with Bachir” şi ”Les petites voix”. “Cu ironie şi umor negru, Crulic povesteşte el însuşi, din lumea de dincolo, calvarul care a urmat unei erori judiciare şi lipsei de umanitate”, scrie toutelaculture.com. “Amestecul de tehnici şi stiluri duc spectatorul într-un univers înafara timpului. Inventiv şi îndrăzneţ, acest desen animat, deja remarcat în multe festivaluri, exprimă forţa animaţiei şi paradoxul ei: când tehnicile îngheaţă imaginile, emoţiile rămân de marmură. Un mare film de animaţie”, scrie revista franceză. Crulic va rula în cinematografele din Franţa în primăvara lui 2012.
Filmul spune povestea reală a lui Claudiu Crulic, un român arestat în Polonia pentru un presupus furt, ţinut în închisoare în ciuda probelor ulterioare care arătau că, la data jafului, el nu se mai afla la Cracovia, şi abandonat de toată lumea până la moartea survenită în urma grevei foamei.

Martin Scorsese, al cărui , Hugo, este acum unul dintre preferatele criticilor americani de fim la Oscarurile anului viitor, va primi din partea acestora un special, acordat anual în cadrul evenimentului Critics’ Choice Movie Awards artiştilor care au contribuit la „obţinerea unui impact maxim asupra publicului prin îmbinarea inspirată, în lor, a muzicii”, scrie The Wrap.
Legendarul regizor este, fără îndoială, unul dintre cineaştii renumiţi pentru talentul lor de a stăpâni cu succes arta îmbinării imaginii de cu melodia perfectă pentru aceasta. Una din piesele muzicale foarte apreciate de el este Gimme Shelter a celor de la The Rolling Stones, pe care a folosit-o în trei dintre sale.
În afara producţiilor cinematografice pe care le-a complimentat cu muzica aleasă, cineastul şi-a făcut timp şi pentru a produce şi regiza unele dintre cele mai apreciate documentare rock,  printre care No Direction Home (despre Bob Dylan), George Harrison: Living in the Material World şi The Last Waltz (despre The Band, o cunoscută formaţie rock a anilor ‘60 – ’70).
Cea de-a 17-a ediţie a premiilor Asociaţiei Criticilor de din America – ai căror câştigători au coincis adesea cu cei ai premiilor -  va avea loc pe 12 ianuarie 2012, nominalizările urmând a fi anunţate pe 13 decembrie.

Ziua Naţională a României este serbată pe 1 Decembrie din 1990, în cinstea Marii Uniri a Principatelor Române. Anterior, fusese stabilită de comunişti pe 23 August, când se sărbătorea eliberarea ţării de sub ocupaţia fascistă. Înainte de comunişti, ziua naţională era sărbătorită pe 10 mai, ziua venirii în ţară a Regelui Carol I.
1 Decembrie 1918 marchează momentul în care, la Alba Iulia, se împlinea idealul naţional al românilor: Marea Unire. Ziua Naţională este marcată îndeosebi prin parade militară şi defilări.
Înainte de revoluţie, ziua naţională era sărbătorită pe 23 august. Aşa s-a întâmplat din 1947 până în 1989. Din 1867 şi până în 1947, ziua naţională era pe 10 mai, dată la care Principele Carol I a fost proclamat domnitor şi apoi rege al României. Şi în acea perioadă aveau loc defilări militare şi festivităţi populare. Un asemenea moment a fost filmat în 1897, la parada condusă de regele Carol I.
Ziua României a trecut 80 de ani prin monarhie, 42 de ani prin comunism, iar de 19 de ani este sărbătorită în democraţie.

Registrul inferior al libertăţii de exprimare se rezumă la libertatea de a înjura. Dezlegând uşor strânsorile din presă şi dând tonul la invective, Traian Băsescu a generat exces de deriziune, transformând un atribut democratic minor într-o armă abil folosită: totul se converteşte în câinii latră, caravana trece.
Faptele guvernanţilor nu se mai judecă, nu se mai pedepsesc, nici măcar electoral. Tratate în cheie ironică, amendarea lor eşuează în lamentări plângăcioase sau batjocoritoare, rareori în suduieli veninoase. Deprins cu surogatele, consecvent în a trăi formele pasive de exprimare a conştiinţei şi supravieţuitor prin excelenţă, poporul îşi consumă furiile şi nemulţumirile ca pe un divertisment de care pare să fi ajuns dependent. Enervările amuzante, sarcasmele şi persiflările au ca materie primă propriile umilinţe la care puterea politică îl supune zi de zi. Satisfacţia astfel obţinută suspendă registrul expresiei autentice. Sublimarea durerii sociale în notă ridicolă – râsul-plânsul tradiţional românesc – e hrana supravieţuirii tăcute, dar şi inhibatorul reacţiei pertinente.(www.noriimei.ro)

O serie de artisti de renume si-au unit eforturile pentru a inregistra un album-tribut dedicat lui Bob Dylan. “Chimes Of Freedom: Songs Of Bob Dylan Honoring 50 Years of Amnesty International” se va lansa pe 30 ianuarie 2012 si toate incasarile provenite din vanzarea sa vor fi donate organziatiei Amnesty International. Aceasta s-a infiintat in 1962 (acelasi an in care Bob Dylan si-a lansat albumul de debut) si se ocupa cu respectarea drepturilor omului, incercand sa previna abuzurile justitiei si a altor opresori.
Colectia de cover-uri inregistrata pentru acest proiect a reusit sa adune 80 de artisti diferiti. Printre ei se numara Sting, The Dave Matthews Band, Patti Smith, My Morning Jacket, Adele (cover dupa “Make You Feel My Love”, pe care l-a inclus si pe albumul ei, “19″), Kesha, Elvis Costello, My Chemical Romance si Evan Rachel.
Compilatia este produsa de Jeff Ayeroff si Julie Yannatta si va fi lansata intr-un set de 4 CD-uri.

Editura Nemira vă aşteaptă la Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură 2011, care va avea loc în Pavilionul Central Romexpo în perioada 23 – 27 noiembrie.

ASTAZI, 25 noiembrie, începând cu ora 16.00, Iulian Tănase va fi prezent în standul Editurii Nemira pentru a acorda autografe pe cel mai nou roman al său, Oase migratoare.

Reîncarnarea oaselor se petrece în Fabrica de Chipuri, de funcţionarea căreia se ocupă Fotograful. Experimentele, deloc ortodoxe, pe care Fotograful le pune la cale  în Fabrica de Chipuri ajung la urechile presei.
A fost o vreme când Fotograful încărca şi descărca morţi la Institutul de Medicină Legală. Activitatea asta îl liniştea foarte mult.
Morţii sunt nişte oameni de treabă.
Fotograful se desparte de soţia lui şi se mută singur. Işi continuă experimentele. Se îndrăgosteşte de o femeie pe nume Moira, care rămâne însărcinată. În ziua în care devine tată, Fotograful are un accident de maşina…

Traian Băsescu este unul dintre marii cititori ai României, consumând zilnic tomuri de note informative. Şi-a început însă cariera pentru cultul delaţiunii ca scriitor harnic, bazându-se pe un deosebit simţ de observaţie a celor din jur. Activitatea asiduă de cronicar acoperit i-a făcut pe colegii lui de atunci, ca şi pe cei de acum, să fie suspicioşi şi să-l evite. Nu din invidie, căci, în cazul unui asemenea scriitor, talentul contează mai puţin, important fiind conţinutul informaţiei şi folosul pe care îl aduc denunţurile pentru puterea opresivă. Această dublă calitate, de vechi scriitor şi actual cititor de turnătorii, îi dă convingerea că a deprins cunoaşterea nu numai a culturii române şi universale, desăvârşită prin lectura asiduă a etichetelor de whisky, ci şi a subtilităţilor învăţământului românesc. Mafalda securistică este convinsă că un absolvent de şcoală ar trebui să fie doar o piesă de schimb în marea maşinărie socială. O spune răspicat ori de câte ori îi vine, pe plaiurile noastre mioritice sau aiurea: “Sistemul de educaţie românesc produce prea mulţi filosofi, prea puţini ingineri” – s-a trezit dând din gură, mai acum ceva vreme, când trecea prin Germania, încercând să vândă bucăţele din România făcută cioburi, cele pe care nu au pus încă mâna mafioţii portocalii. (www.noriimei.ro)

E întrebarea pe care Traian Băsescu a pus-o obsesiv ieri în Germania. Cu oricine se-ntâlnea, se milogea cerându-i să cumpere o bucată din România făcută cioburi de guvernarea pe care a păstorit-o. „Poate vreţi o bancă… poate căile ferate… sistemul energetic…” – licita fără jenă şi disperarea răzbătea din încercările sale de a ne înstrăina pe bucăţi. Ne-ar fi dat mai pe nimic, doar să scape de responsabilitate prăpădului produs. Să-şi bată alţii capul cum să dreagă dezastrul în care ne-a adus. Multă umilinţă pentru o naţiune să-şi vadă conducătorul ploconindu-se spăşit cum îşi scoate ţara la mezat şi, culmea, fără să aibă prea mulţi muşterii. Rămas cu mâna întinsă şi părăsit în secunda următoare pozei oficiale, Traian Băsescu era tabloul măscăriciului impostor de care mai marii lumii se folosesc ca apoi să-l evite stingheriţi că au stat mai mult de o clipă în preajma sa. Imaginea inferiorităţii supuse, mulţumit că cei puternici îl tolerează încă, dar şi bucuros că se va întoarce în patria-i smerită unde poate să facă din nou pe zmeul. Ca mai mereu, behăind spasmodic, a ieşit dintr-o situaţie în care nimic nu era de râs. Doar el a fost de tot râsul. (www.noriimei.ro)

Vedeta din “Help”, Jessica Chastain, va interpreta rolul prinţesei Diana într-un nou film biografic, relatează Agerpres.
Jessica Chastain va interpreta rolul principal în filmul “Caught in Flight”, după ce a fost preferată în locul lui Keira Knightley (seria “Pirates of the Caribbean), conform site-ului IndieWire.com.
Acest controversat proiect cinematografic urmează să se concentreze asupra ultimei perioade din viaţa prinţesei Diana, iar scenariul a fost scris de dramaturgul britanic Stephen Jeffreys.
Filmările ar urma să înceapă în luna martie 2012 la Hollywood.
Actriţa care va juca rolul prinţesei decedate în accidentul de maşină din 1997 are 30 de ani şi este cunoscută în special pentru rolurile din două filme de top lansate anul acesta – “The Tree of Life” şi “The Help”.