În urmă cu 146 de ani, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Decretul prin care lua fiinţă una dintre cele mai mari instituţii de învăţământ superior din Bucureşti.
De la Mircea Eliade şi Emil Cioran la Andrei Pleşu, de la Grigore Moisil la Solomon Marcus, de la C. Neniţescu la Marius Andruh, de la A.D. Xenopol la Lucian Boia, numeroasele generaţii de studenţi şi profesori au reuşit să impună UB ca una din instituţiile de referinţă pentru întreaga societate românească de-a lungul unor importante perioade ale istoriei României.
Mulţi dintre absolvenţii Universităţii s-au afirmat ca personalităţi de seamă profesori şi cercetători la majoritatea marilor universităţi ale lumii, membri ai Academiei Române şi ai unor academii din alte ţări, scriitori, politicieni (parlamentari, miniştri, prim-miniştri, preşedinţi), diplomaţi, înalţi funcţionari, jurnalişti şi mulţi alţii.
Universitatea din Bucureşti oferă pentru anul universitar 2010-2011 peste 38 de domenii de licenţă, circa 100 de specializări la trei forme de învăţământ: zi, FR, ID

In ziua de Florii (cunoscuta si sub numele de Duminica Stalparilor), crestinii sarbatoresc intrarea Domnului in Ierusalim, unde a fost intampinat precum un imparat, cu ovatii, flori, ramuri de maslin, curmal, smochin sau salcie (plantele difera in functie de specificul geografic al zonei), chiar daca dupa cateva zile se hotaraste rastignirea Sa pe cruce. Intampinarea Domnului este singurul moment mentionat in Biblie in care Hristos a acceptat ca oamenii sa-i aduca cinstirea cuvenita. Ziua de Florii coincide si cu momentul biruirii mortii caci in sambata care precede sarbatoarea Floriilor are loc Invierea lui Lazar. De aceea, in ziua de Florii, se comemoreaza totodata si mortii.Chiar daca este considerata o sarbatoare crestina, numele sarbatorii provine din termenul de origine latina Floralia, termen ce desemna o sarbatoare a vegetatiei, cinstita si indragita de romani. Sarbatoarea Floraliei la romani echivala cu biruinta definitiva a iernii de catre primavara, cu inflorirea salciilor, cu revenirea la viata a naturii si cu cinstirea zeitei Flora. Sarbatoarea crestina a asimilat-o insa pe cea pagana, dar in anumite sate ale tarii inca se merge cu Lazarea, colind ce pomeneste de o alta zeitate feminina a naturii, Lazarica, se pare insa ca de origine tracica.

În tradiţia Bisericii noastre, în această zi sunt aduse în biserici crenguţe de salcie spre a fi binecuvântate de către preot şi împărţite credincioşilor, care le duc la casele lor şi le păstrează la icoane.

Ansamblul AUSONIA va sustine un concert de muzica baroca duminica 28 martie, de la ora 19.00, la sala mare a Ateneului Roman. Pentru prima data in sala mare a Ateneului Roman, ansamblul va intepreta un program de lucrari care reunesc bogatia gusturilor baroce italian si francez. Concertul face parte din ciclul “Mari Solisti” organizat de Filarmonica George Enescu din Bucuresti.
Ausonia este un ansamblu de muzicieni fondat si condus de Frédérick Haas si Mira Glodeanu, un belgian si o franco-romanca, interesati sa reinvie muzica secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea cu ajutorul unor practici exigente ale vechilor tehnici de interpretare si ale unei cercetari constante a posibilitatilor de expresie continute in aceasta muzica.

Au trecut nouă ani de când în ziua de Florii, Teatrul Naţional pentru Copii îşi deschidea porţile. De atunci, în fiecare duminică, toţi copiii care doresc să-şi continue joaca sunt invitaţi pe scenă, într-un joc minunat, de-a Teatrul şi de-a Povestea.
Personajele din poveştile românilor, scrise cu tâlc de Mihai Eminescu, Ion Creangă, Petre Ispirescu, Ion Luca Caragiale i-au invitat pe cei mici să devină şi ei Eroi de poveste.
Nouă ani sunt mai mulţi decât opt şi mai puţin decât zece – numărul universului. Teatrul Naţional pentru Copii, avându-i în distribuţie  pe Buna Poveştilor – Adina Cristescu, Clovnul cel Trist – Gabriel Spahiu şi Magicianul Marian Râlea, continuă în această stagiune „judecata Poveştilor”.
Teatrul Naţional Bucureşti, duminică   28  martie, ora 11.00, în  Sala 99.

Potrivit crestinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria ca a fost aleasa de Dumnezeu sa dea nastere Mantuitorului Hristos. In calendarul popular sarbatoarea aceasta se mai numeste si Blagovistenie sau Ziua Cucului, cucul ocupand un loc central in cadrul acestei mult asteptate sarbatori. Cucul perceput ca incarnare a stramosului mitic, pasare cu un pronuntat substrat erotic, anunta sosirea efectiva a primaverii. Primul sau cantec care are loc de obicei la Buna Vestire, trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare. Daca nu ar fi indeplinite aceste conditii rituale, oamenii respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri in anul care va urma. Daca primul cantec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol, in partea stanga sau in spatele omului, era semn de rau augur. De Buna Vestire este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.