Cele mai recente filme semnate de Roman Polanski, David Cronenberg, Marjane Satrapi şi George Clooney au fost selectate în competiţia oficială a celei de-a 68-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Veneţia (31 august – 10 septembrie), potrivit site-ului oficial al evenimentului.
Selecţia oficială pentru cea de-a 68-a ediţie a Mostrei a fost anunţată joi. În cadrul “Orizzonti Events” vor fi proiectate filmele: “The Annunciation” de Eija-liisa Ahtila (Finlanda), “Il Silenzio di Pelesjan” de Pietro Marcello (Italia), “Birmingham Ornament” de Andrey Silvestrov şi Yuri Leiderman (Rusia) şi “Monkey Sandwich” de Wim Vandekeybus (Belgia).
În secţiunea Controcampo Italiano, dedicată noilor tendinţe din cinematografia italiană, va fi prezentă şi actriţa română Monica Bârlădeanu, cu un rol în filmul “Maternity Blues”, regizat de Fabrizio Cattani.
În afara competiţiei vor fi proiectate filmele unor cineaşti renumiţi, dintre care unii au fost deja premiaţi la ediţiile anterioare ale festivalului. În această secţiune vor rula, printre altele, lungmetrajele “Contagion” de Steven Soderbergh, “W.E.” de Madonna, dar şi “Wilde Salome” de Al Pacino.Festivalul de la Veneţia cuprinde şi două secţiuni autonome – Settimana Internazionale della Critica şi Giornate degli Autori – Venice Days.
Juriul competiţiei oficiale de la Veneţia va fi prezidat în acest an de regizorul american Darren Aronofsky.
Cineastul francez André Téchiné, colegul său american Todd Haynes şi David Byrne, fostul lider al trupei Talking Heads, vor face parte din juriul ediţiei din acest an a Festivalului de Film de la Veneţia. Ceilalţi membri ai juriului vor fi artista şi regizoarea finlandeză Eija-Liisa Ahtila, regizorul italian Mario Martone şi actriţa italiană Alba Rohrwacher.
Regizorul Apichatpong Weerasethakul va prezida juriul secţiunii Orizzonti, Carlo Mazzacurati va prezida juriul care va premia cel mai bun film de debut, iar Roberta Torre va prezida juriul secţiunii Centrocampo italiano.
Actorul american Al Pacino va primi premiul Jaeger-LeCoultre în cadrul festivalului, iar Marco Bellocchio va fi recompensat cu Leul de Aur pentru întreaga carieră.

Actorul recidivează cu un nou proiect în care va explica piesa „Wilde Salome”, de Oscar Wilde.
Pentru cineast, aceasta este cea de-a treia încercare regizorală, după primul său documentar artistic, „Looking for Richard” (1996) şi filmul „Chinese Coffee” (2000). Pacino porneşte într-o călătorie în care desluşeşte şi reinterpretează pentru public drama lui Oscar Wilde, Salomeea, controversata operă cândva interzisă, o poveste despre decădere, lăcomie şi o femeie dispreţuită.
Al Pacino (71 de ani) nu numai că a trecut în spatele camerei de filmat, dar a scris scenariul şi tot el îl va interpreta pe Regele Irod. Pacino vorbeşte despre film ca despre „proiectul cel mai personal făcut vreodată”, citează BBC online. Premiera mondială va avea loc pe 4 septembrie, în cadrul Festivalului de Film de la Veneţia, unde i se va înmâna premiul „Glory to the Filmmaker”, ce se acordă unui regizor care a lăsat o „amprentă originală” în cinematografa contemporană.

Pâna la 39 de ani, Al Pacino a refuzat sa stea de vorba cu presa. Îl speria gândul ca orice confesiune duce la confundarea omului cu actorul.
Cum tot ce face Pacino este exceptional, si acest prim interviu a fost unul iesit din comun. A durat mai mult de 25 de ani si e cuprins în aceste 300 de pagini. Între 1979 si 2005 au înregistrat 400 de ore de conversatii.
La început, Pacino credea ca nu prea are raspunsuri, asa ca nu are de ce sa dea interviuri. Iar cu Grobel a învatat sa caute raspunsuri pentru întrebari pe care nu avea curajul sa si le puna singur. Asa ca dialogul nu a fost tot timpul comod. Au existat momente de complicitate, dar si momente în care s-au simtit agresati unul de celalalt.
Si tocmai din aceasta tensiune s-a nascut un dialog dintre cele mai semnificative. Citindu-l, ai impresia nu doar ca afli mai multe despre un actor extraordinar, ci ca Pacino însusi se descopera pe sine, dezvaluindu-se, pe masura ce raspunde întrebarilor celui care intrase mai întâi la el în casa ca un cvasinecunoscut indiscret.
Cartea publicata recent si in limba romana este dupa parerea lui Jim Collins: “…un fel de autobiografie a lui Pacino. El vorbeşte aici despre copilăria şi adolescenţa lui, despre familie, despre primele roluri şi despre primele slujbe. Când vorbeşte despre cariera lui în teatru, despre rolurile din Naşul, După-amiază de câine sau Serpico, ori În căutarea lui Richard, este evidentă pasiunea lui pentru actorie. Pe scenă, pe ecran şi în carte se văd uşor inteligenţa, talentul şi pasiunea cu care le face pe toate. Interviul lui Grobel oferă portretul unei legende a cinemaului american de sfârşit de secol XX şi început de secol XXI.”