Marcian Petrescu & Trenul de noapte va invita sambata, 31 iulie 2010, in Gradina de Vara a clubului Green Hours din Bucuresti pentru un prim concert din seria celor prin care aniverseaza 10 ani de la nasterea proiectului.
Marcian Petrescu este considerat cel mai bun muzicutist de blues al momentului din Romania, liderul trupei Trenul de Noapte, singura trupa de Harmonica Blues din Romania.
Spectacolul va incepe la ora 20:00, iar Marcian Petrescu (muzicuta, voce), Totu Rares (chitara), Robert Ardeleanu (chitara bas), Constantin Barbaselu (baterie) promit un sound acustic, dar la fel de energic ca de obicei.

Când Williamson a plecat in Milwaukee in 1950, Cotton, acum in vârsta de 15 ani, a preluat formatia lui Sonny Boy. Chiar daca acest aranjament nu a durat mai mult de câteva reprezentatii, Cotton a prins gustul conducerii unei formatii. L-a intâlnit pe Howlin’ Wolf si curând li s-a alaturat in turnee in tot Sudul Americii. Cotton a invatat de la Wolf totul despre cum te descurci in turneu si, chiar daca era doar un adolescent, era hotarât sa aiba success. Pâna in 1952 reputatia sa crescuse deja, mai ales in West Memphis. A muncit de multe ori in localuri si cluburi si, impreuna cu tobosarul Willie Nix, a fost gazda a numeroase emisiuni de radio.
In 1953, adolescentul Cotton a auzit ca Sam Phillips, proprietarul Sun Records, doreste sa-l inregistreze. Intre 1953-1954 a tras in total patru inregistrari, inclusiv clasica Cotton Crop Blues. In 1954, Muddy Waters a trecut prin Memphis fara  Junior Wells, cântaretul sau din muzicuta de la vremea aceea. Waters stia foarte bine de reputatia in crestere a lui Cotton si l-a rugat sa se alature formatiei lui. Cotton s-a indreptat spre Chicago impreuna cu Waters, ramânân alaturi de el pentru urmatorii 12 ani si devenind astfel confidentul lui Muddy si leaderul formatiei secundare.
In primii câtiva ani ai perioadei petrecute de Cotton cu Waters, Chess Records au insistat in continuare ca Little Walter sa inregistreze cu Muddy. Aceasta insa s-a schimbat din 1958 când Cotton  i s-a alaturat lui Waters in studio si impreuna au realizat una dintre numeroasele inregistrari clasice ale lui Muddy, incluzând She’s 19 Years Old si Close To You. Cotton l-a convins pe Waters sa cânte si sa inregistreze Got My Mojo Working si poate fi auzit cântând pe versiunea finala a piesei de pe LPul Chess al lui Waters din 1960, live la Newport.
In 1966, Cotton era gata sa porneasca pe cont propriu. Primele sale inregistrari au fost facute sub numele sau pentru seria Chicago/The Blues/Today! de la Vanguard si alaturi de Otis Spann, a tras The Blues Never Die pentru Prestige. Primele sale albume solo – unul pentru Vanguard si trei pentru Verve – la sfârsitul anilor 1960, alaturi de formatii cu muzicieni extraordinari, precum faimosul chitarist Luther Tucker si maestrii tobosari Sam Lay si Francis Clay. Cu soundul sau furtunos si neinfricata sa trupa de boogie (care mai târziu avea sa-l includa pe Matt “Guitar” Murphy), nu a durat mult pâna a fost adoptat de infloritoarea audienta hippie.  Cotton a impartit scena cu Janis Joplin, The Grateful Dead, Led Zeppelin, Santana, Steve Miller, Freddie King, B.B. King si multi altii. In 1969 a aparut in recent lansata emisiune de televiziune Playboy After Dark a lui Hugh Hefner.

Maestrul muzicutei blues, câstigator al premiului Grammy, James “Mr. Superharp” Cotton revine la Alligator Records cu noul sau CD, Giant, programat pentru lansare pe 28 Septembrie. Giant este o explozie feroce de blues puternic si impetuos de la Cotton, unul dintre putinii bluesmani care fac muzicutele sa explodeze pur si simplu de la forta pura a interpretarii sale. Cotton, care in 2010 a sarbatorit cel de-al 66-lea an al carierei sale de muzician profesionist  (inceputa la vârsta de noua ani), a inregistrat 28 de albume solo, incluzând doua editii foarte appreciate de la Alligator in anii 1980 si faimosul Harp Attack! cu Junior Wells, Carey Bell si Billy Branch in 1990.
New York Daily News il numeste pe Cotton “cel mai mare cântaret de blues la muzicuta in viata.” New York Times adauga, “Cotton a ajutat la definirea muzicutei in bluesul modern cu tânguirea lui, frazele sale indurerate si vaietul sau ca un fluierat de tren.” Rolling Stone spun despre Cotton ca este “printre cei mai mari ai tuturor timpurilor. Izbucneste asupra muzicutei cu remarcabila si stralucita virtuozitate.”
Inregistrat de Stuart Sullivan la Wire Recording in Austin, Texas, Giant contine 12 piese, incluzând patru noi piese originale Cotton si co-autori, alaturi de cântece consacrate de Muddy Waters, B.B. King, Ivory Joe Hunter si altii. In intreaga sa cariera, Cotton a avut intotdeauna formatii foarte bune iar muzicienii de pe Giant nu fac exceptie. Cu chitaristii /vocalistii Slam Allen si Tom Holland, basistul Noel Neal (Ronnie James Weber intr-una din piese) si Kenny Neal, Jr. la tobe, Giant nu este doar o amintire a statutului de legenda al lui Cotton, este un album remarcabil de vibrant si impactant,  realizat de unul dintre adevaratii maestri ai bluesului.
Intre personalitatea sa coplesitoare, sound-ul sau imens,  de boogie exploziv si incandescent si corpul sau masiv, James Cotton este un gigant al bluesului din toate punctele de vedere. Nascut in Tunica, Mississippi pe 1 iulie, 1935, Cotton (n.tr. in lb engleza Cotton = bumbac) chiar a crescut pe o plantatie de bumbac. Cel mai tânar dintre 8 frati si surori,  pe când era foarte mic a primit cadou de Craciun o muzicuta de 15 centi pe care a invatat-o sa o folosesasca aproape imediat. A inceput sa asculte emisiunea King Biscuit Time a lui Sonny Boy Williamson de la postul de radio KFFA din Helena, Arkansas si a invatat sa-l imite pe batrânul  bluesman nota cu nota. In 1944, dupa moartea ambilor parinti, unchiul lui Cotton si-a dat seama de talentul baietelului de noua ani si l-a dus la Helena sa-si intâlneasca eroul. De prima data când l-a intâlnit pe Sonny Boy, Cotton a inceput sa cânte piesele preferate ale batrânului bluesman. Sonny Boy a fost uimit. Cei doi s-au apropiat iar Cotton a petrecut multe nopti calatorind cu Williamson in localurile din zona. Cotton, mult prea tânar sa intre in cluburi, cânta deseori in strada pentru bacsisuri. (Prima parte)

Compilatie a anilor 89 si 90; 14 piese de colectie: blues, soul, zydeco music. Koko Taylor si Lonnie Brooks.  Marcia Ball si Shemekia Copeland; Coco Montoya si Michael Burks; Roomful of Blues intreaba: “Santa Claus, Do You Ever Get The Blues?”

Fabulous Thunderbirds (”Merry Christmas Darling” si “Winter Wonderland”), Lou Ann Barton (”Rockin’ Around The Christmas Tree” si “Please Come Home For Christmas”), la fel si Charlie Sexton si Angela Strehli, in frunte cu  “Blue Christmas” al lui Willie Nelson

O colectie de piese pentru Craciun din 2003. BB King interpreteaza “Merry Christmas, Baby”,  “I’ll Be Home For Christmas”, “Christmas Love”

Lightnin’ Hopkins (”Happy New Year”) si John Lee Hooker (”Blues For Christmas”), Charles Brown, Jimmy McCracklin, and Eddie Campbell. In plus, artisti precum cei de la Canned Heat, Roy Milton, Detroit Junior, Louis Jordan (ultima sa inregistrare din 1968, “Santa Claus, Santa Claus”)

Regii boogie-rock ai Americii, Canned Heart, au inregistrat prima piesa de Craciun cu cei de la Chipmunks in 1968. In CD este inclusa si o varianta noua, interpretata cu Dr. John, Eric Clapton si John Popper.

harles Brown: “Please Come Home For Christmas”, Lightnin’ Hopkins (”Christmas Blues”), Big Joe Williams (”Christmas Blues”), Lowell Fulson, Big Joe Turner, Johnny Winter.

Christmas blues cu Mark Hummel (”Thank You, Santa Claus”),  Willie “Big Eyes” Smith (”One Day Till Christmas”), Snooky Pryor, Alabama Red, Curley Bridges si Chris Whitley.

O colectie pentru sarbatori: Duke Robillard (”Dukes Christmas”), Billy Boy Arnold (”Christmas Time”), Jimmy Witherspoon (cu Robillard la “Christmas Blues”), Roscoe Gordon, Big Dave McLean, Long John Baldry. 14 piese blues, roots-rock, country vein care va vor lumina sarbatorile

Un CD din 1992 marca Alligator Records  cu Charlie Musselwhite, Lonnie Brooks, Son Seals. Mai tinerii Kenny Neal, Tinsley Ellis si William Clarke. 14 piese, inclusiv si “Merry, Merry Christmas interpretat de Koko Taylor.

AG Weinberger revine intr-un blues-show de elita la Palatul Ghika pe data de 26 octombrie, incepand cu ora 20.30. Blues-ul va prinde viata prin interpretarea 100% live a celui mai cunoscut chitarist roman de peste hotare si, deopotriva, un adevarat promoter al blues-ului american in randul tinerilor din Romania.
Din respect pentru publicul care nu scapa niciunul dintre concertele sale, blues-manul vine cu un playlist nou de fiecare data, pentru ca fiecare noua reprezentatie sa fie una speciala. Concertul face parte din proiectul initiat de artist: “Interzis FM -  Vezi muzici pe care nu le auzi la radio” si va oferi, prin intermediul unor piese specifice si a unui sound de exceptie, un spectacol de neuitat.

Show. Concert. Sugar Blue. Again ! Primul a fost pe 24 11 2009.

Acum istoria se repeta. Dar frumos. Urmează 26 11 2009. Locaţia ? Va fi comunicata. Ulterior. Merita. Face toţi banii.

Cât va costa biletul ?

Nu mai contează. Restu’ e placere !

The Essential Coco Montoya prezinta piesele lansate de Blind Pig Record in anii ’90. Montoya, influentat in mare parte de Albert Collins si John Mayall, a selectat personal piesele pentru aceasta compilatie. Acestea marcheaza perioada de dupa Bluesbreakers si inceputul perioadei blues-rock. Aceste inregistrari, selectatde din albumele Gotta Mind To Travel, Ya Think I’d Know Better, si Just Let Go, vechi de aproape 10 ani, evoca o perioada extrem de creativa in cariera ghitaristului

AG Weinberger va sustine un concert la Hard Rock Cafe din Bucuresti pe data 19 septembrie 2009, incepand cu ora  20.30.

Instrumentist şi vocalist de excepţie, AG Weinberger a adus blues-ul în România la începutul anilor ‘90 şi a contribuit la dezvoltarea acestei mişcări muzicale, care îşi are originile în muzica populaţiei afro-americane din Statele Unite. A fost singurul interpret de origine non-americană acceptat să participe la celebrul festival Bluestock din Memphis.

Sambata dimineata a murit Jim Dickinson, la 67 de ani.  Jim Dickinson a avut un bypass si urma un tratament de recuperare un spital din Memphis. Dickinson suferea de afectiuni cardiace severe de mai bine de trei ani, a declarat sotia sa, Mary Lindsay Dickinson.
In aproape 40 de ani de cariera, producatorul a influentat remarcabil genurile muzicale blues, rock, country, pop, rythm & blues. A cantat cu trupe si artisti celebri: Aretha Franklin, Bob Dylan, Big Star, Sam and Dave, The Rolling Stones. Cei doi fii ai sai, sunt, la randul lor in trupa North Mississippi Allstars, nominalizata pentru Grammy in 2001.

Joi, 27 august 2009, ora 20.00, la Amfiteatrul Mihai Eminescu din Parcul National Bucuresti, va avea loc un nou-concert marca AG Weinberger.

Invitatii celebrului chitarist, sunt trei copii talentati pe care artistul i-a descoperit in turneul Interzis FM din tara. Este vorba despre grupul Real FAM – blues kids, cunoscut sub numele de FLALEXMY, in componenta caruia se afla Alex ( 14 ani, chitara si voce ), Flavius ( 8 ani, tobe ) si Mihai ( 12 ani, bass ).

De asemenea, de la acest concert nu va lipsi nici Aiyana – Lee Anderson, fetita in varsta de noua ani, o mare speranta muzicala, ce provine dintr-o familie de muzicieni profesionisti. Mama Aiyanei-Lee Anderson este Nicole Formescu, o compozitoare romanca stabilita in Marea Britanie, celebra pentru colaborarile cu artisti de talie mondiala, iar tatal micutei este producatorul muzical american Jimmie Ray Ruffin.

European Royal Orchestra din Anglia, invitatii speciali ai serii, vor veni pentru prima data in Romania si vor imparti aceiasi scena cu AG Weinberger.

Evenimentul va marca si o aniversare. AG Weinberger va implini 44 de ani pe 30 august 2009.

Un bilet costa 40 lei.