Ziua Naţională a României este serbată pe 1 Decembrie din 1990, în cinstea Marii Uniri a Principatelor Române. Anterior, fusese stabilită de comunişti pe 23 August, când se sărbătorea eliberarea ţării de sub ocupaţia fascistă. Înainte de comunişti, ziua naţională era sărbătorită pe 10 mai, ziua venirii în ţară a Regelui Carol I.
1 Decembrie 1918 marchează momentul în care, la Alba Iulia, se împlinea idealul naţional al românilor: Marea Unire. Ziua Naţională este marcată îndeosebi prin parade militară şi defilări.
Înainte de revoluţie, ziua naţională era sărbătorită pe 23 august. Aşa s-a întâmplat din 1947 până în 1989. Din 1867 şi până în 1947, ziua naţională era pe 10 mai, dată la care Principele Carol I a fost proclamat domnitor şi apoi rege al României. Şi în acea perioadă aveau loc defilări militare şi festivităţi populare. Un asemenea moment a fost filmat în 1897, la parada condusă de regele Carol I.
Ziua României a trecut 80 de ani prin monarhie, 42 de ani prin comunism, iar de 19 de ani este sărbătorită în democraţie.

Nemaipomenitele aventuri ale lui Anton Retegan şi ale dosarului său aduce în prim-plan soarta unui intelectual care parcurge drumul sinuos de la credinţa senină în idealurile comuniste la recunoaşterea amară a situaţiei reale dintr-o ţară încremenită sub teroarea dictaturii. Înrudit prin substanţă cu proza memorialistică, romanul istoriseşte firesc un destin autentic: victoria eroului în confruntarea cu iscoadele, şicanele şi capcanele Securităţii este obţinută cu preţul dureros al dezrădăcinării. Protagonistul, la care se recunosc elemente biografice ale autorului, nu se lasă recrutat de Securitate, îşi pierde locul de muncă şi părăseşte ţara, devenind obiectul unui dosar de urmărire informativă din care volumul reproduce textual documente. Fără să alunece în patetic, scriitura densă a lui Gheorghe Săsărman îmbină descrierea calmă cu ironia duioasă şi cu sarcasmul.
Născut în 1941 la Bucureşti, într-o familie de ardeleni, Gheorghe Săsărman a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“ din Bucureşti în 1965, perioadă în care şi-a început activitatea publicistică. A debutat în literatură cu volumul de proză Oracolul (1969), după care a publicat Cuadratura cercului (1975). A urmat apoi Himera (1979). În 1982, când a tipărit 2000, Gheorghe Săsărman a fost constrâns, din motive politice. Un an mai târziu s-a stabilit la München, Germania, şi a colaborat cu publicaţii prestigioase din România şi din străinătate. Unele dintre volumele pe care le-a semnat au fost traduse în mai multe ţări. Povestirile şi nuvelele sale au apărut în reviste literare, antologii şi volume colective din România, Germania, Franţa, Italia, Spania, Polonia, Ungaria sau Japonia. De-a lungul timpului, autorul a fost recompensat cu numeroase distincţii pentru scrierile sale, printre care Premiul Europa (Stresa, 1980). Cel mai recent volum pe care l-a publicat în România este Vedenii (2007).
Înfiinţată în 1991, Editura Nemira este una dintre primele edituri particulare din România, care şi-a păstrat renumele în industria cărţii prin rafinament şi prin valoarea autorilor publicaţi. Colecţiile editurii sunt bine cunoscute: Nautilus, Suspans, Bonton, Damen Tango, Glossy Books, Babel, Biblioteca de psihologie, Porta Magica, Nemira Junior, Totem, Biblioteca de politică, Biblioteca de istorie etc.

Fostul lider PNŢCD, Ion Diaconescu, s-a stins din viaţă marţi seara, la vârsta de 94 de ani, în urma unei afecţiuni cardiace. Un om cu mult bun simţ, un om demn, un om de caracter, Ion Diaconescu s-a retras discret din viaţa publică după ce PNŢ-CD a pierdut alegerile din 2000.
Ion Diaconescu şi-a publicat memoriile la Editura Nemira: “Temniţa – destinul generaţiei noastre” (1998), “După temniţă” (2003) şi “După Revoluţie” (2003). În unul dintre ultimele interviuri acordate presei, Ion Diaconescu spunea că a fost crescut în spiritul vechii democraţii, iar adversarii politici nu îi sunt duşmani de moarte, ci oameni cu care poate vorbi, lucra.
Cunoscandu-l într-un context special, ca redactor al cărţii sale de memorii “Temniţa – destinul generaţiei noastre“, Cristian Preda afirmă că: “România pierde astăzi o figură de seamă a politicii sale din secolul 20.” Odată cu Ion Diaconescu, a dispărut unul dintre cei mai respectaţi oameni politici post decembrişti.
Ion Diaconescu s-a născut în 1917 şi a devenit membru al Partidului Naţional  Ţărănesc încă din anul 1936. A absolvit Facultatea de Electromecanică a Institutului Politehnic din Bucureşti şi a lucrat în Ministerul Economiei până în 1947. Nepot al lui Ion Mihalache, Diaconescu este arestat pe 1 decembrie 1947, fiind deţinut politic timp de 17 ani. După eliberarea din închisoare, a fost angajat ca inginer la Ascensorul Bucureşti, unde a lucrat până în 1980, când a ieşit la pensie. După Revoluţie, Ion Diaconescu participă la relansarea Partidului Naţional Ţărănesc, iar după moartea lui Corneliu Coposu devine preşedintele acestuia până în noiembrie 2000, când demisionează. În perioada 1996 – 2000, a fost preşedinte al Camerei Deputaţilor. Din noiembrie 2001, Ion Diaconescu era preşedinte de onoare al PNŢCD.

Înfiinţată în 1991, Editura Nemira este una dintre primele edituri particulare din România, păstrându-şi supremaţia în industria cărţii prin rafinament, prin valoarea autorilor publicaţi şi, nu în ultimul rând, prin curajul de a experimenta permanent noi tehnici literare.
Iniţial, Nemira a fost indentificată cu literatura science fiction după ce a lansat celebra colecţie Nautilus.
Apoi, printr-un program amplu materializat în sute de titluri de certă valoare, totalizând zeci de mii de exemplare, Nemira a îmbogăţit patrimoniul cultural şi spiritual al României.
Atragerea unor autori de prestigiu, publicarea scrierilor unor nume mari în literatura universală, închegarea unui corp redacţional de elită şi consecvenţa în urmărirea unui program editorial elevat au condus la realizarea unor cărţi de înaltă ţinută intelectuală şi de o reală frumuseţe grafică: romane science fiction, suspans, lucrări de eseistică şi filozofie, literatură universală, istorie, politică, religie, dicţionare, cărţi practice, cărţi pentru copii etc.
De-a lungul timpului, Editura Nemira a publicat mari scriitori ai lumii: Stephen King, Frank Herbert, George R.R. Martin, Roger Caillois, René Girard, Sir Steve Runciman.
Nemira a lansat tineri autori români şi a promovat valorile autentice. H.-R. Patapievici, I.P. Culianu, Petre Barbu, Lucian Vasilescu, Radu Aldulescu, Daniel Bănulescu şi-au publicat primele titluri la Nemira.
Colecţiile editurii sunt bine cunoscute: Babel, Byzantivm, Totem, Nautilus, Suspans, Bonton, Biblioteca de Psihologie.
Nemira este prima editură de tradiţie din România care a oferit ebooks pe platformă proprie, sprijinind încă de acum doi ani proiectele de carte digitală.
Librăria Virtuală Nemira (www.nemira.ro), Librăria Nemira (Bdul Magheru nr. 8-10 Bucureşti), reţeaua de distribuţie în întreaga ţară, newsletterul săptămânal, toate acestea completează imaginea modernă a editurii.
La mulţi ani, Nemira!

Vineri, 27 mai, la ora 18.00, editura Nemira vă aşteaptă în standul său de la Bookfest, Pavilionul 14, Complexul Expoziţional Romexpo, la lansarea Colecţiei Byzantivm. La eveniment vor fi prezenţi academicianul Răzvan Theodorescu şi lectorul Ionuţ Tudorie, alături de Adrian Carabă, coordonatorul colecţiei.
Adresată atât istoricilor, cât şi publicului larg, Byzantivm îşi propune să ofere publicului lucrări de istorie, cultură, spiritualitate şi artă bizantine. Bizanţul a reprezentat mai mult decât corupţie, intrigi de curte sau declin economic. Adresată atât istoricilor, cât şi publicului larg,  Byzantivm oferă şansa de a cunoaşte lumea bizantină într-o manieră obiectivă, eliberată de prejudecăţile încă dominante în spaţiul românesc. Bizanţul a reprezentat mai mult decât corupţie, intrigi de curte sau declin economic, idei lansate şi impuse de savanţi occidentali din secolul al XVIII-lea ca Edward Gibbon sau Voltaire şi care, devenite stereotipii sau chiar etichete, circulă şi sunt acceptate aproape ca axiome de foarte mulţi dintre noi, deşi lumea apuseană a renunţat la ele sau şi-a nuanţat părerea încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Regizat de Bernard Tavernier, un nume respectat în cinematografia internaţionala de aproape 40 de ani, „Prinţesa de Montpensier”/”Princesse de Montpensier” a făcut parte din selecţia oficială a filmelor din competiţia de la Cannes 2011 şi va fi lansat vinerea aceasta, 15 aprilie, în România.
Lungmetrajul îi are in distribuţie pe Mélanie Thierry (Premiul César pentru cea mai promiţătoare speranţă feminină), Lambert Wilson (peste 60 de filme, printre care seria „Matrix” şi „Oameni şi zei” – Marele Premiu, Cannes 2010), Gaspard Ulliel („Hannibal Lecter”, „Paris je t’aime”), Grégoire Leprince-Ringuet şi Raphaël Personnaz.
În prima săptămână (15 – 21 aprilie), „Prinţesa de Montpensier” va rula în Bucureşti si în Cinematograful Studio, incepand cu data de luni, 18 aprilie.
Regizorul povesteşte ca Marie de Montpensier, personajul principal, interpretat de una dintre noile stele ale filmului francez, Mélanie Thierry, „este o femeie foarte tânără, care trebuie să înveţe despre viaţă din propria experienţă. Să înveţe să-şi îmblânzească şi să-şi controleze sentimentele, să facă alegeri dificile şi dureroase, chiar dacă ea este încă foarte tânără”, spune el. „Drumul ei m-a convins, evoluţia sa este ceea ce a declanşat dorinţa mea de a face acest film…”, adaugă Tavernier. „De-a lungul filmării, Mélanie Thierry m-a încântat şi m-a copleşit cu interpretarea ei, frumuseţea, şi desigur, mai presus de toate, prin intensitatea emoţiei pe care ea o transmite personajului.”

httpv://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=Qf2ufkCPUSU

Rusia celebrează astăzi împlinirea a 50 de ani de la primul zbor în spaţiu al unui om, performanţă realizată de Iuri Gagarin pe 12 Aprilie 1961. Acum 50 de ani, în dimineaţa zilei de 12 aprilie 1961, la ora 8.07, ora României, de pe cosmodromul de la Baikonur, se înălţa spre cer nava sovietică Vostok 1. Ea îl avea la bord pe Iuri Gagarin care, în ciuda celor doar 1,57 metri înălţime, intra în istorie drept primul om care ajungea în spaţiul cosmic. La 27 de ani, după 108 de minute petrecute pe orbită, Gagarin ”ateriza” direct în legendă. S-a prăpădit însă în mod tragic, 7 ani mai târziu, în 1968 atunci când avionul pe care îl pilota s-a prăbuşit.
La cincizeci de ani de la triumful său, Iuri Gagarin a rămas o legendă vie în Rusia, iar colegii săi continuă să vorbească despre el în termeni de laudă.
“Desigur că a fost un bun pilot. A pilotat avioane de vânătoare. A zburat în cercul polar. Având în vedere toate acestea, categoric nu acceptau oameni laşi pe post de cosmonauţi!”, a declarat cosmonautul rus, Georgiy Grechko.
Astazi, la Moscova şi în mai multe mari oraşe ale Rusiei vor avea loc expoziţii şi conferinţe în cinstea lui Iuri Gagarin. Şi compania Google îl comemorează pe Gagarin cu un nou logo pe pagina principală a motorului său de căutare.

Muzeul Grigore Antipa, celebru pentru exponatele sale, a fost inchis timp de doi ani pentru lucrari de modernizare.
Vizitatorii muzeului nu vor fi dezamagiti. Ii asteapta cele mai moderne dotari: plasme, sisteme interactive de prezentare, diorame modernizate, filme tridimensionale si infotouch-uri.
Doritorii vor putea achizitiona si infoghiduri audio, narate in romana, engleza si franceza. Antipa va dispune de cinci sali in care vor fi proiectate documentare, 66 de infotouch-uri, proiectii 3D inedite si alte dotari hightech. Il putem vizita incepand cu luna aprilie.

Muzeul Naţional de Istorie a României va expune aproximativ 140 de piese, printre care se numără şi câteva brăţări dacice, la Muzeul Forurilor Imperiale de la Roma au anuntat reprezentanţii instituţiei bucureştene. Expoziţia “Gli ori antichi della Romania – Prima e dopo traiano” a fost pregătită timp de doi ani.
La Roma, obiectele vor fi expuse de pe 16 decembrie până pe 3 aprilie, la Muzeul Forurilor Imperiale. Printre obiectele ce vor fi prezentate la Roma se numără o brăţară din Tezaurul de la Hinova, patru brăţări polispiralice din tezaurul de la Sarmizegetusa Regia, un coif traco-getic de la Poiana-Coţofeneşti şi un coif de paradă din tezaurul de la Peretu.

Joi, 16 septembrie, de la ora 18.00, la ICR (Aleea Alexandru 38) va avea loc colocviul „Vladimir Ghika – Dosar de existenta“. Evenimentul dedicat personalitatii Monseniorului Ghika este organizat de Institutul Cultural Roman in colaborare cu Arhiepiscopia Romano-Catolica si Institutul Italian de Cultura „Vitto Grasso“ din Bucuresti.
Dosarul biografiei exemplare a Monseniorului Ghika, „cărturar, prinţ, preot şi martir“ este în curs de elaborare pentru a fi înaintat Sfântului Scaun şi cuprinde dovezi care susţin beatificarea Sa. În deschiderea colocviului, biografia Monseniorului Ghika si dimensiunea spirituală a existentei sale vor fi prezentate de prof. univ. Monica Broşteanu şi prof. univ. Francisca Băltăceanu. Invitatul de onoare, prof. pr. Claudio Bratti, va schiţa o paralelă între cele două personalităţi. Istoricul Neagu Djuvara va evoca scurte episoade personale în care Monseniorul Vladimir Ghika a fost prezent şi va face o incursiune în istoria familiei Ghikuleştilor. Răsăritul Ortodox şi Apusul Catolic se întâlnesc şi îşi dau mâna sub semnul şi binecuvântarea Fecioarei Maria, susţine Monseniorul Ghika în câteva dintre scrierile sale, iar la această întâlnire posibilă se va referi dr. Lucia Toader.