Ziua Europei este sarbatorita in Bucuresti inca din 2007, anul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. In acest an, ambasadorii acreditati la Bucuresti sunt invitati sa viziteze Gradina Icoanei (respectiv strada Arthur Verona de la intersectia cu Jean Louis Calderon pana la Piateta Bisericii Anglicane), unde Primaria Capitalei, prin ArCub, va organiza spectacole pentru copii şi momente speciale cu artişti stradali. Cei prezenti se vor bucura de reprezentaţiile Teatrului Tandarica, Ion Creanga si ale Teatrului de Magie „Andrei Teaşcă”, dar vor putea asculta si muzică medievală şi tradiţională din Europa.
Manifestatiile dedicate Zilei Europei vor continua, in prezenta edilului Capitalei, Prof. Dr. Sorin Mircea Oprescu, pe Insula Trandafirilor din Parcul Herastrau, de la ora 19.30, unde Primaria Municipiului Bucuresti ofera un concert extraordinar pe scena amplasata in zona de promenada. Vor canta Paula Seling, Monica Anghel, Luminiţa Anghel, Delia, Bodo, Mihai Georgescu, Tony Thomas, Ionuţ Ungureanu, Aurelian Temişan, Ramona Badescu şi Marcel Pavel, acompaniati de Orchestra Nationala si Big Bandul Radio, condus de maestrul Ionel Tudor. Spectacolul din Herastrau se va incheia cu un foc de artificii.

Potrivit crestinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria ca a fost aleasa de Dumnezeu sa dea nastere Mantuitorului Hristos. In calendarul popular sarbatoarea aceasta se mai numeste si Blagovistenie sau Ziua Cucului, cucul ocupand un loc central in cadrul acestei mult asteptate sarbatori. Cucul perceput ca incarnare a stramosului mitic, pasare cu un pronuntat substrat erotic, anunta sosirea efectiva a primaverii. Primul sau cantec care are loc de obicei la Buna Vestire, trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare. Daca nu ar fi indeplinite aceste conditii rituale, oamenii respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri in anul care va urma. Daca primul cantec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol, in partea stanga sau in spatele omului, era semn de rau augur. De Buna Vestire este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.

Martisorul este sarbatoarea care celebreaza venirea primaverii. In aceasta zi se ofera persoanelor de sex feminin apropiate martisoare, ca mici semne de multumire. Se considera ca martisoarele sunt aducatoare de fericire si noroc.
Ele sunt formate in mod traditional dintr-o fundita rosu cu alb – rosu semnificand iarna si albul primavara – la care se adauga alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoava, cosar, inima.  Acest simbol este purtat la vedere o saptamana sau doua.
Descoperirile arheologice arata ca se celebra prima zi a primaverii inca de acum 8000 de ani.. Si pe vremea dacilor simbolurile primaverii erau confectionate in timpul iernii si se purtau doar dupa 1 Martie. Martisoarele erau atunci pietricele albe si rosii insirate pe o ata. Alte surse arata ca martisoarele constau in monede care erau atarnate de fire subtiri de lana, negru cu alb. Tipul de moneda: aur, argint sau bronz indica statutul social. Ele erau purtate pentru a avea noroc si pentru a avea o vreme buna. Dacii credeau ca aceste amulete aduc fertilitate, frumusete si previn arsurile din cauza soarelui. Dar nu numai femeile primesc de 1 Martie martisoare. In Moldova exista zone in care fetele confectioneaza martisoare si le ofera alesilor lor. Asta ca sa nu se mai planga domnii ca ei nu au parte nici de o zi a lor si nici de o zi in care sa primesca si ei martisoare.