La Teatrul National din Bucuresti, joi 17 iunie, ora 19.00, Sala Amfiteatru, se va juca piesa “Egoistul” de Jean Anouilh.  O piesa autobiografica, o viziune lucida, putin cinica despre viata si moarte, despre iubire si casnicie, despre parinti si copii, despre sanatate si boala, despre prietenie, egoism si generozitate. Un umor exploziv, o replica stralucitoare si o eleganta verbala rar intalnita.
In cadrul acestui spectacol fabulos, romanii vor putea sa il urmareasca pe Maestru-Radu Beligan nu numai in calitatea ce i-a adus notorietatea, cea de interpret, dar si intr-o alta, la fel de apreciata, cea de regizor. Sub bagheta sa prinde viata casa de sfarsit de secol XX a unui celebru dramaturg, prin care se perinda toti apropiatii acestuia pentru a obtine mult ravnitele… autografe, pe cecuri de 20 de mii de franci. Cu replici de un firesc uluitor se construieste o poveste comica, presarata cu mici panseuri care, pana la final, contureaza fidel destinul si filosofia de viata a unui om care a trait, daruindu-se generos unei lumi prea putin dispusa sa-l inteleaga.
Distributie: Radu Beligan, Simona Bondoc/ Carmen Stanescu, Damian Crasmaru, Tomi Cristin/ Marin Moraru, Sanda Toma, Mihai Niculescu, Lamia Beligan, Medeea Marinescu/ Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biris.
Durata spectacolului: 1h50′

Pornind de la un scenariu original imaginat de Eugenia Vasiloae, spectacolul urmareste povestea vietii poetului, prin versurile sale, pornind de la anii tinereti, comuniunea cu natura si descoperirea iubirii pâna la maturitate, lupta cu societatea româneasca pururi contemporana si …moartea.
În distributie îl veti regasi pe unul din cei mai tineri actori ai Teatrului National: AXEL MOUSTACHE, care semneaza si regia si adaptarea scenariului. Alaturi de Axel Moustache, le veti putea descoperi pe tinerele absolvente: Camelia Dinca si Simona Nastase.
Spectacolul omagial va avea loc cu participarea Corului “AMADEUS”, condus de tânarul si talentatul FLORIAN COSTEA, marti, 15 iunie, de la ora 20.00, la Sala 99 a Teatrului National.
“VIS DE POET” este un proiect al Teatrului National în colaborare cu Fundatia Ileana Mustatza si are loc în cadrul proiectului “Usi deschise pentru toti”
Iar pentru ca este vorba de un spectacol omagial, intrarea va fi libera pentru toata lumea!

Sunt puţini spectatorii de azi care ştiu cărui mare regizor român i se datorează înfiinţarea Teatrului Mic din Bucureşti (în 1964) precum şi un număr impresionant de spectacole memorabile, intrate definitiv în istoria spectacologiei româneşti, ca, de exemplu spectacolele de la Mic Doi pe un balansoar  de William Gibson (cu Leopoldina Bălănuţă şi Victor Rebengiuc), Richard al II-lea de Shakespeare, Tango de Slawomir Mrozek,  dramatizarea după Baltagul de Sadoveanu (cu Olga Tudorache în rolul Victoriei Lipan) sau Regele Lear de la Teatrul Naţional Bucureşi, Woyzeck de Buchner de la Piatra Neamţ, Vicarul de Rolf Hochhuth de la  Teatrul Bulandra…
Duminică, 13 iunie 2010, la ora 11.00 la Sala Amfiteatru a Teatrului Naţional autorul acestor spectacole,  regizorul român Radu Penciulescu, una din marile personalităţi ale teatrului românesc va povesti cum arată lungul şi fascinantul DRUM AL TEXTULUI SPRE SCENĂ.
Conferinţa va cuprinde amintiri ale celui care se consideră „un regizor-pedagog foarte bătrân” ca vârstă şi ca experienţă, dar, după cum îl ştim, foarte tânăr în spirit.
La cei 80 de ani ai săi, Radu Penciulescu se consideră liber să povestească ceea ce doreşte, fără să-şi asume nicio responsabilitate faţă de cei pe care, într-un fel sau altul, i-ar putea pune în dificultate.
Radu Penciulescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1956, unde a fost coleg cu Lucian Pintilie, Sanda Manu, Mihai Dimiu, Valeriu Moisescu. A montat spectacole de referinţă, precum Doi pe un balansoar (cu Leopoldina Bălănuţă şi Victor Rebengiuc), Richard II, Tango, o dramatizare după Baltagul, Dansul sergentului Musgrave, Regele Lear la Teatrul Naţional Bucureşi, Woyzeck la Piatra Neamţ, Vicarul la Bulandra. A fost atras de teatrul de idei, de teatrul-documentar, fiind considerat unul dintre regizorii cei mai cerebrali ai generaţiei sale. În 1973 a plecat din ţară, stabilindu-se în Suedia, unde a ocupat postul de profesor la secţia de regie a Şcolii Superioare de Teatru din Malmö până la pensionare.
O altă excepţie a constituit-o şi cea mai nouă montare a sa, tot la Teatrul Naţional din Bucureşti, “Legenda Marelui Inchizitor” după Feodor Dostoievski, cu Victor Rebengiuc, a cărui premieră a avut loc în decembrie 2009.

Joi 10 iunie şi duminică 13 iunie, ora 20.00, pe Scena Mare, va avea loc premiera oficială la TNB a spectacolului Tragedia lui Carmen, versiune inedită a operei lui Georges Bizet, în regia lui Ion Caramitru şi scenografia Mariei Miu, cu Orchestra Operei Naţionale Române, dirijată de Tiberiu Soare.
Pornind de la varianta creatorilor de renume mondial - Peter Brook, Jean Claude-Carriere şi Marius Constant - coproducţia TNB-ONB, cu sprijinul UNITER - aduce o nouă viziune asupra unei opere clasice, într-o inedită combinare a celor două domenii - teatru şi operă.
„Se poate vorbi despre un hibrid, dar despre unul genial… Peste toate însă, muzica divină cu care Bizet îşi înzestrează personajele este purtătoare de mesaj ceresc în încrâncenarea ei de a cânta iubirea şi suferinţa omului.” (Ion Caramitru)
Montare ce s-a bucurat de mare succes  în contextul unor evenimente speciale (Sibiu Capitala culturală europeană 2007, Festivalul Enescu, Festivalul Naţional de Teatru), Tragedia lui Carmen este un spectacol-eveniment, beneficiind de trei variante de distribuţie, cu nume de primă mărime ale artei lirice şi actori consacraţi.
Distributia:
Joi 10 iunie
Carmen         Oana ANDRA
Don Jose       Vlad MIRIŢĂ
Escamillo      Ionuţ PASCU
Micaela         Marta SANDU
Zuniga          Dorin ANDONE

“S-a sfarsit cum a-nceput“,un spectacol de Horatiu Malaele la TNB, Sala Mare, premiera oficială, joi, 3 iunie, ora 20.00
O comedie bună despre cum se alege praful de o casă.
Într-o Irlandă de odinioară, un soţ şi o soţie fac schimb de roluri timp de o zi pentru a hotărî cine e mai nefericit: bărbatul cu muncile lui agricole sau femeia cu treburile ei casnice? Lizzie pleacă la câmp, iar leneşul ei soţ, Darry, însoţit de Barry cel nătâng, ajung să demoleze casa de care trebuiau să se-ngrijească. Dezastrul pe care îl produc ni-i evocă pe vestiţii comici Stan şi Bran. O farsă spumoasă ce patinează între absurd şi sublim.
Sau, altfel spus:
“Un spectacol după un text al irlandezului Sean O’Casey ce poate vorbi curioşilor analitici despre destin, viaţă şi moarte şi raportul lor metafizic cu fiinţa umană, sau despre dogme, dictatură şi bestialitate, şi consecinţele lor dezastruoase în plan social şi, respectiv, familial, sau despre relaţia ontologică spaţiu-timp-loc, sau despre mutaţii pământene programate sau accidentale, ce pot ului Firea şi enerva Natura, şi aşa mai departe. Foarte bine. Personal cred că avem de-a face cu o comedie”, spune Horaţiu Mălăele.

Duminică 6 iunie 2010, de la ora 11.00, la Sala Atelier în cadrul programului Conferintele Teatrului National domnul Vintilă Mihăilescu prezinta conferinta cu tema “La început a fost cultura?“
Dezvoltarea societăţii nu este altceva decât dezvoltarea ideilor sale – afirma Mihail Kogălniceanu la 1845. Societatea este „un fapt care se petrece în minte; existenţa sa este o idee” – afirma la rândul său profesorul Eugeniu Speranţia peste aproape un secol. De la Iorga şi Pârvan la Blaga sau Cioran, aproape toţi gânditorii români împărtăşesc această primaritate a Culturii, a originii in mente a socialului – fie că aceasta este numită idee, arhetip, stil cultural, structură psihică sau mentalitate. Convingerea alternativă, formulată de Goethe, de pildă, că la început a fost acţiunea,  fapta şi nu cuvântul, nu pare să fi atras pe mulţi dintre compatrioţii noştri. Este ceea ce antropologul britanic Edmund Leach descrie ca lupta paradigmatică dintre „raţionalismul metodologic” şi „empirismul metodologic”, care a traversat istoria gândirii sociale europene dar care la noi pare să fi dat câştig de cauză încă de la început raţionalismului. De unde ni se trage această preferinţă exclusivistă şi care sunt implicaţiile ei în trecut şi în prezent? Ce rol a jucat intelectualitatea română de ieri şi de azi în impunerea acestei viziuni? Iată principalele întrebări la care va încerca să răspundă conferinţa de faţă.   (Vintilă Mihăilescu)
Licenţiat şi doctor în psihologie al Universităţii din Bucureşti, Vintilă Mihăilescu a fondat în 1990 Societatea de Antropologie Culturală din România, a fost  profesor invitat la numeroase universităţi din Europa şi este în prezent profesor de antropologie şi şeful catedrei de sociologie de la Scoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. Colaborator permanent al Dilemei Vechi, Vintilă Mihăilescu a fost între 2005 şi 2010 directorul general al Muzeului Ţăranului Român. Specializat în comunităţi rurale, a publicat în 1999 la editura Paideia Fascinaţia diferenţei, în care rezumă şi comentează douăzeci de ani de teren în nordul Gorjului. Au urmat Socio-hai-hui. O altă sociologie a tranziţiei,  Paideia, 2000, Vecini şi Vecinătăţi în Transilvania,  Paideia, 2002, Socio-hai-hui prin arhipelagul România, Polirom, 2006, Antropologie. Cinci introduceri, Polirom, 2007 şi Cotidianul văzut de aproape. Etnografii urbane, Polirom, 2010. A editat de asemenea volume de specialitate în Belgia, Franţa, Canada şi Germania, o selecţie din articolele sale publicate în Dilema Veche fiind publicată şi în Serbia. În ultima vreme, interesele sale de cercetare se îndreaptă spre teoria şi istoria disciplinei, pe de o parte, şi spre antropologia urbană, pe de altă parte.

O comedie bufă despre cum se alege praful de o casă.
Într-o Irlandă de odinioară, un soţ şi o soţie fac schimb de roluri timp de o zi pentru a hotărî cine e mai nefericit: bărbatul cu muncile lui agricole sau femeia cu treburile ei casnice? Lizzie pleacă la câmp, iar leneşul ei soţ, Darry, însoţit de Barry cel nătâng, ajung să demoleze casa de care trebuiau să se-ngrijească. Dezastrul pe care îl produc ni-i evocă pe marii comici vestiţi Stan şi Bran. O farsă spumoasă ce patinează între absurd şi sublim.Sau, altfel spus:
“Un spectacol după un text  al irlandezului Sean O’Casey ce poate vorbi curioşilor analitici despre destin, viaţă şi moarte şi raportul lor metafizic cu fiinţa umană, sau despre dogme, dictatură şi bestialitate, şi consecinţele lor dezastruoase în plan social şi, respectiv, familial, sau despre relaţia ontologică spaţiu-timp-loc, sau despre mutaţii pământene programate sau accidentale, ce pot ului Firea şi enerva Natura, şi asa mai departe.
Personal cred ca avem de-a face cu o comedie”-Horaţiu Mălăele
Data reprezentaţiilor:      26, 29, 30 mai., 02, 03, 06 iun.
Regia:     Horaţiu Mălăele
Traducere:     Andrei Bantaş
Muzică originală:     Nicu Alifantis
Durata spectacolului:     1 ora şi 40 minute
Distribuţia:
Darry Berrill:     Mihai Constantin
Barry Derrill:     Daniel Badale
Lizzie Berrill:     Victoria Dicu

Duminică 9 mai 2010, de la ora 11.00, la Sala Atelier în cadrul programului Conferintele Teatrului National, Doamna Aurora Liiceanu prezintă conferinta cu tema Cadâna între social şi biologic.
Cercetător principal la Institutul de Psihologie al Academiei Române, autoare a unor cărţi de succes precum Rendez-vous cu lumea, Prin perdea, Patru femei. Patru poveşti, (ultima cu o contribuţie a Antoanetei Taneva-Nandriş), Aurora Liiceanu va susţine o conferinţă despre: Cine-i Anima şi cine-i Animus sau cine-i femeie şi cine-i bărbat şi ce soartă îşi asumă ei în social şi biologic? Întrebări care îl fac pe psiholog să se confrunte adesea cu dileme. Şi, de fapt, nu numai pe psiholog, ci şi pe “omul de pe stradă”. Ce preferinţe au ei? Cum se definesc ei în lume? Ce meserie îşi aleg? Ce credinţe au? Cum se împerechează şi ce aleg ei - fidelitatea sau libertatea - în relaţii în care dependenţa şi autonomia foşnesc? Dar ce se întâmplă cu copiii? Toate acestea ne fac să gândim diferenţa între femei şi bărbaţi, este de părere Aurora Liiceanu.

Teatrul National “I.L.Caragiale” îşi adaugă o nouă dimensiune profilului său de instituţie culturală complexă: începând cu luna aprilie 2010, va lansa un nou ciclu de proiecte de arte vizuale
Primul proiect constă în expunerea în spaţiile Galeriei Apollo, situată la parterul clădirii principale a Teatrului Naţional, a lucrărilor realizate de artistul Ion Popescu Negreni (1907-2001).
Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri 28 aprilie, la ora 18.00, urmând ca expoziţia să rămână deschisă până pe data de 9 mai inclusiv.

Spectacolul “Livada de vişini” de A.P. Cehov, regizat de Felix Alexa, cu Maia Morgenstern, Şerban Ionescu şi Irina Movilă în distribuţie, este prezentat în avanpremieră de Teatrul Naţional Bucureşti pe 25, 29 aprilie şi 1, 5 mai, înaintea premierei oficiale programată pe 9 mai.

Piesa de teatru, jucată la Sala Amfiteatru, a fost scrisa de A.P. Cehov în 1903,si pusa un an mai târziu in scena  pentru prima dată la Teatrul de Artă din Moscova.